Azi am vazut un barbat. Nu toti cei de sexul masculin sunt barbati. Nu ma refer ca ar arata efeminati. Nu. Nicidecum. BARBATUL este ceva special. Sa ma explic:
Merg la serviciu cu tramvaiul. Cand nu este aglomerat ca la balamuc, imi place sa privesc oamenii din el. Oricum imi place să privesc oamenii care trec pe lângă mine.
Ei si azi la fel. Oboseala mea dupa atatea nopti dormite pe sponci.
Si urca ei. El obisnuit, dar cu ceva charismatic. Ea…ei bine ea, urata. Cu spume.
Si urmeaza gestul. Ea vorbeste cum este discriminata la facultate. El o sfatuieste. Si observa ca sprancenele ei sunt incurcate. Intinde mana si ii descurca sprancenele, continuand sa o mustruluiasca cumva.
Gestul asta mi-a spus un intreg univers. Un gest de un firesc dezarmant. Si totusi un gest de barbat, care este cu femeia lui. Un gest in care s-a concentrate iubire, prietenie, pretuire. Si autoritate. A barbatului firesc.
Putini care mai stiu sa fie firesc barbati
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu